Promisiuni goale...

sunt doar simple cuvinte goale asa zise promisiuni. Imi spui doar vorbe frumoase, cu promisiuni tu ma amagesti. Tu stii sa te joci cu cuvintele. Stii sa ma ranesti. Stii sa ma trantesti. Stii sa ma faci sa ma simt ca in al 9-lea cer si stii sa ma zdrobesti prin fiecare cuvant, prin fiecare silaba. Nu vreau sa ma mai las amagita de cuvintele tale, nu mai vreau sa te cred. Vreau sa treaca cuvintele tale pe langa mine fara sa ma atinga. Nu vreau sa te mai cred decat atunci cand vad ca stii ce sunt alea promisiuni cand o sa vad ca ma poti face fericita pe deplin si ca n-o sa imi mai zdrobesti inima cum ai facut pana acuma. De multe ori ti-am zis ca nu mai vreau vorbe, vreau fapte si nu vorbe, dar se pare ca tu nu ai invatat sa ma asculti, Nu ai situt sa tii cont de ceea ce cred eu sau de ceea ce mi-am dorit eu. Din cate se pare esti un egoist pentru ca tu crezi ca trebuie sa fie tot timpul despre tine, ei bine trezestete la realitate ca nu este asa. Tot timpul am fost eu aceea absurda.. dar te-ai gandit vreodata ca ma ranesti asa de tare incat nu mai pot accepta nimic din partea ta? Crezi ca eu ma simt bine cand ma ranesti asa tare prin cuvinte? Vreau sa te tii de promisiuni de zeci de mii de ori mi-ai facut atatetea promisiuni si mi le-ai tot repetat.

Chiar doare...

Mie dor sa cred in tine, mie dor sa fim iar noi, acel cuplu care se iubea, acel cuplu la care fiecare sarut conta. E adevarat oamenii se mai schimba in bine sau in rau, asta e n-ai cum sa opresti evolutia. Un lucru ti-am cerut si nici de asta n-ai stiut sa te tii. Niciodata nu ai stiut sa apreciezi ceea ce ai. Pana vei invata sa apreciezi ce ai in fata ochiilor o sa fie deja prea tarziu. Ce e asa de greu sa te comporti normal? Ce e asa de greu sa te porti frumos? Nu mai incerc nu mai incerc sa te inteleg, pentru ca numai rau imi faci. Niciodata nu ti-a ajuns ceea ce am facut pentru tine. Niciodata nu ai vazut ce am facut si la cate am renuntat ca sa ne fie noua bine. Nu vrei sa intelegi ca prin fiecare cuvant pe care mi-l spui ma atinge ca lama unui cutit. Daca mi-ai vedea sufletul ai stii cate mi-ai facut. Incet incet o sa ma pierzi. Din cauza ta m-am inchis iar in mine. Tacerea pe care o vei primi din partea mea o sa vezi ce inseamna cu adevarat nepasare si neincredere. Nu ai stiut niciodata ca ma certam cu tine pentru ca imi pasa.Nu ai stiut sau nici macar nu ai vrut sa intelegi sa ma intelegi. Nu ai stiut sa vezi motivele pentru care faceam ce faceam si ziceam ce ziceam. Pentru tine au fost la fel.... numai reprosuri si aceleasi reprosuri. Ei acum promit ca o sa tac si nu o sa mai reprosez nimic. Durerea uneori doare mai tare ca vorbele.

You exist for a reason~

You are somebody's reason to smile

A fost o data un baiat pe nume Alex. Din cate se vedea nu-i lipsea nimic. Era inconjurat de colegi si prieteni care tineau la el, de parinti care il iubeau, dar totusi el se simtea gol.

Statea mereu trist si pe ganduri. Intr-o zi se hotari sa plece la o plimbare sa isi puna gandurile in ordine. Se intunecase, dar el pur si simplu nu vroia sa se intoarca acasa. Era la marginea orasului, langa un lac. Se aseza pe o stanca si se uita la cerul instelat. Deodata vede o stea cazatoare.... Repede si-a pus o dorinta... Sa aibe o aceea persoana care sa ii fie alaturi la bine si la rau si sa il sprijine orice s-ar intampla si sa-i ofere acea afectiune de care avea nevoie.

Oboseala isi facuse simtita prezenta asa ca baiatul adormi pe stanca, sperand ca dorinta sa i se fi indeplinit. Dimineata a fost trezit de o fata mica de statura, cu parul lung si negru, cu ochi patrunzatori si negrii care se uita la el cu drag.

Fata ii zambi sincer. Alex credea ca visa. Nu mai putea sa-si dezlipeasca privirea. Fata dupa ce vazu ce uimit era incepu sa rada timid si sa spuna cate ceva despre ea. Pana la urma afla ca locul acela era des frecventat de ea, deoarece era locul in care venea de fiecare data cand era incurcata in gandurile ei. Mai afla ca au multe in comun. In final Alex hotari sa spuna de ce se afla acolo. Incetul cu incetul cei doi se imprietenesc si sa tina unul la altul. Se intalneau in acelasi loc in fiecare zi.

Cu timpul Alex se schimba, devenise mai fericit. Vedea partea buna a vietii. nu mai era trist si avea o mare pofta de viata. Invatase ca viata poate sa fie frumoasa, ca nu este plina de suferinta cum credea la inceput si ca nu e singur.

Trecura anii, iar in ei crestea dragostea unul pentru altul. Simteau ca nu mai puteau trai unul fara celalalt. In acel moment si-au dat seama ca erau sortiti unul altuia si ca destinul ii adusera impreuna si ca erau meniti sa se faca fericiti unul pe altul. Sa fie acel cineva de care amandoi au nevoie pentru a putea trai fericiti in lumea rea si plina de obstacole.

Innocence

Inocenta.Copilaria.Ce vremuri.Ce amintiri. Nu stiam ce e aia responsabilitate nu stiam ce sunt obligatiile.Nu aveam secrete, nu conta orgoliul. Fericirea ne inconjura.Zambeam sincer la cele mai mici si banale lucruri. Mie dor, mie dor sa iubesc sincer, mie dor sa zambesc din toata inima, mie dor de zilele in care nu stiam ce e aia suferinta, durerea. Nu stiam de ura, invidie, gelozie.
Imi vine sa dispar de pe lumea asta urata si plina de ura. Vreau sa fiu libera, vreau sa simt fericire deplina. Vreau sa pot zambi iarasi. Vreau sa nu am nici o urma de falsitate pe fata, nici o lacrima varsata. Vreau sa fie bine. Nu vreau sa continui lucruri care duc spre pustiu, vreau sa privesc in viitor si sa zambesc. Vreau sa am un prezent frumos ca sa pot zambi cand imi amintesc de trecut. Vreau, vreau sa zambesc pana la nesfarsit. Nu mai vreau vorbe, vorbe goale care dupa un timp sunt uitate, vreau fapte vreau sa imi arate cineva ca si asta e posibil.