More than tears....

Lacrimi.Multe lacrimi. Izvor de lacrimi. Asa mai facut sa fiu...Am renuntat la multe... multe care faceau parte din lumea mea, din mine. Am renuntat la multe si la multi ca sa nu ne certam sa nu suferi.Mi-a pasat prea mult de tine si admit cu greu ca inca imi pasa....nu vreau sa imi mai pese... am obosit... am obosit sa incerc sa iti fiu pe plac si sa iti ofer totul. E timpul sa fiu putin egoista. Nu mai vreau probleme si dureri de cap. Vreau inapoi in lumea mea... vreau sa fiu iara eu cea indiferenta tot timpul cu capul in nori, cea care nu isi deschide sufletul nimanui care prin probleme altora si prin distractie uita de problemele ei. Lacrmile mele nu arata numai suferinta, arata regretul, suferinta, durerea din suflet. Acum nu imi mai curg lacrimi, nu mai am lacrimi... imi curge sange, sangele cu venin. Veninul tau... tu mi-ai alergat in vene, tu m-ai ranit cum nu a facut nimeni.Dar ce rost are sa mai explic.... Tot ce mi-a ramas e dulcea amintire...

Pour me out =)

Ura.Suferinta.Tristete.Atatea sentimente urate ai putut sa imi provoci prin simple cuvinte si gesturi.Putin cate putin m-ai indepartat de tine iar acuma distanta s-a inmultit cu alb de moarte, departe s-a facut foarte departe. Cand o sa-ti dai seama ca incet incet se sparge fiecare particica din mine. Fiecare cuvant pe care imi zici e ca o taietura adanca, ce lasa cicatrici. Nu mai vreau asta, vreau inapoi in lumea mea, lumea in care eram ok. Nu pot sa zic ca eram nici fericita si nici trista, dar in lumea asta sunt tot timpul intre 2 extreme, zambesc din toata inima, dar si plang din toata inima. Am obosit. Nu mai vreau. Cu cat ma uit in trecut cu cat aflu lucruri noi, pe care in trecut preferasem sa te cred si sa trec cu vederea, dar nu mai pot face asta. M-ai inconjurat cu prea multe minciuni si rautati. Nu pot sa le accept la nesfarsit. Vorbele si faptele tale... ma distrug incet... incet... pana voi disparea de tot. Voi fi ca praful care zboara peste un oras monoton si mare la adierea vantului...