Stau confuza in pat cu tigara in mana. La player canta in continuu " Vama Veche - Cantec prost" . Sunt cufundata in gandurile mele "ce as vrea sa las totul balta.. sa pot trece peste.. sa nu imi mai pese de nimic de trecut de nimeni.. sa fug undeva departe, departe de tot, in singuratatea mea unde nu mai pot fi ranita de nimeni". Siroaie de lacrimi in curg pe obraz.... ma gandesc la tine , la cuvintele tale care m-au lovit ca un pumnal. Imi doresc sa te pot uita. Nu mai vreau durere. Nu mai vreau suferinta. Lacrimile curg fara oprire. Chiar asa de mult iti place sa ma faci sa sufar?Sting tigara si ma tot gandesc "oare astea erau in mintea ta de la bun inceput? asta e parerea ta despre mine? de ce mai esti cu mine daca ma urasti atata? daca zici ca iti fac numai rau. Cum poti iubi o persoana asa de teribila ca mine dupa cum zici?de ce te mai chinui cu mine? ce am facut, cu ce am gresit incat sa ma consideri asa? de ce nu ai avut curaj sa imi zici acum? de ce mi-ai ascuns? oricate medicamente ai lua tot adevarul ai zis... oare gata asta a fost? asa s-a terminat tot? poate e mai bine asa.. nu vreau sa il ranesc... stiu ca ma doare enorm dar ii fac un bine... ii dau drumul il iubesc si nu vreau sa il retin, nu nu vreau sa piarda persoana care il merita din cauza ca e cu mine... ii fac numai rau asa ca o sa treaca usor peste... nu prea are amintiri frumoase oricum.. tot ce-si aminteste ca stiu sa fac e sa reprosez, sa-l critic, sa-l fac in toate felurile si sa fiu egoista..." Nu stiu ce e mai bine pana la urma.. incerc sa ma opresc din plans, dar in zadar plang si mai tare " futui.. de ce ma doare asa tare? e mai bine asa.. o sa trec si peste asta o sa fie greu dar e cel mai bine.. of ce mi-as dori sa fiu ca inainte.. sa fiu in lumea mea, sa nu-mi pese de nimic , sa nu ma las calcata in picioare... nu, nu trebuia sa am incredere in el.. am fost o mare fraiera.. o fraiera cu F mare. Trebuia sa ma astept ca o sa le intoarca impotriva mea... trebuia sa stiu ca o sa ma raneasca." Tot incerc sa imi dau seama de ce ma face sa sufar atat de mult? De ce vrea sa ma distruga psihic? Ce are el de castigat? Daca nu il cunosteam cum era? in gand se investe o voce: " tu proasto! nu te mai gandi atata.. stii prea bine ce ai de facut.. nu vezi cum se comporta cu tine? crezi ca meriti tot ce ti-a facut si iti face? Il iubesti? Ai de gand sa te calce in picioare toata viata? Da-i drumul daca il iubesti o sa fie pe deplin fericit daca ii dai drumul.. el a zis e mai bine fara tine atunci indeplineste-i dorinta asta sa nu mai zica: "tot timpul e cum vrei tu si numai dupa tine" Lasa-l, dai drumul lasa'l sa-si gaseasca adevarata lui iubire si fericire, daca-l iubesti lasa-l fa-l fericit si lasa-l! Nu o sa sufere mult.. o sa se intoarca iar la viata lui de dinainte si gata si tu meriti fericire" Incep sa plang si mai tare, nu ma mai pot opri. Imi propun sa-l sun si-mi zic " daca se comporta ok atunci trec peste ca de obicei si gata ma raneste rau dar ma raneste si mai rau gandul ca nu o sa-l mai am... daca o sa se comporte cu mine ca si cum as fi ultimul gunoi o sa inteleg ca vrea sa il las in pace. Telefonul suna.. raspunde pe un ton rece si distant..."gata e clar aici se termina totul.. doamne sper sa nu-si dea seama ca plang..phiu ce bine nu s-a prins e prea ocupat sa imi reproseze... imi fac curaj si ii zic". Dupa ce m-am pregatit sufleteste i-am zis.. nici eu nu mai suport sa se comporte cu mine asa.. ce i-am facut de e asa? Cu ce i-am gresit?Imediat vine si raspunsul lui.. rastit si indiferent... nu mai pot ii inchid. Venise apocalipsa in lumea mea, dar n-am ce face. Apare iar vocea: " ti-am zis lasa-l gata de ce te consumi atata? tu nu vezi ca lui nici macar nu-i pasa? nici macar nu s-a chinuit sa vorbeasca frumos cu tine? De ce te mai agiti? Nu il poti face sa te iubeasca cu forta. Intelefe te-ai amagit atata timp degeaba. Lasa-l acuma probabil s-a pus la loc sa doarma, tu nu vezi ca nui pasa?!" In cap imi rasunau cuvintele : nu-i pasa! nu-i pasa! nu-i pasa! nu-i pasa! nu-i pasa! nu-i pasa!Incerc sa ma consolez cu ideea ca e mai bine pentru el.. asa o sa fie fericit nu o sa il mai torturez. Gata am hotarat.. din momentul asta nu mai las pe nimeni sa intre in inima mea, nu o sa mai las pe nimeni sa ma cunoasca, nu o sa mai am incredere in mine..asa nu o sa mai fiu ranita. Astept juma de ora incercand sa nu pun mana pe telefon.. in final cedez.. il sun... A fost dezastru... am inchis. Inima imi batea din ce in ce mai tare, capul parca ma strangea, ma intepa inima, mi se parea ca se micsoreaza camera, aveam impresia ca ma sufoc.
Toate astea la ce m-au ajutat? La nimic.. nu mai vreau sa fac ceva in viata asta ce rost are? Asa am eu ghinion, toti ma ranesc mai mult sau mai putin...Nu vreau sa mai aud si sa vad pe cineva... vreau sa plec undeva.. departe.. un loc necunoscut unde sa pot sta singura sub lumina lunii, doar eu si ea. Luna tot timpul am avut impresia ca ma protejat, razele ei slabe si protectoare mi-au sters multe nopti la rand lacrimile obrajilor mei...
Acum, el a reusit sa ma faca sa ajung iar aceea persoana singuratica... aceea persoana care ii e frica de oameni ca nu cumva ei sa o raneasca... persoana care traieste chinuri groaznice si sufera in tacere, sa creez un zid care sa ma protejeze fata de altii...Uneori mai scot un tipat dureros si mut pe care nimeni nu-l poate auzi..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu